Oltenia Rediviva

Periplul expozițional conduce publicul prin treisprezece crâmpeie de istorie, primul pas poziționând vizitatorul în reședința marelui Ban al Olteniei (Mihai Viteazul), care judecă un litigiu între doi boieri. Povestea expozițională continuă cu sala ce redă evoluția ulterioară a Craiovei (secolele XVII-XVIII), ilustrată prin reconstituirea unor fațade de case, prezentarea planului mahalalelor și chiar prin simularea butaforică a tragicului eveniment al incendierii orașului Craiova, în anul 1800.

Sinteza românească a culturii occidentale și răsăritene este reflectată prin redarea unui interior de biserică de secol XVIII, unde sunt prezentate cărți vechi, manuscrise și obiecte de artă brâncovenească.

Una dintre personalitățile importante ale Olteniei, slugerul Tudor din Vladimirii Gorjului, numit și Vladimirescu, se va regăsi ca figură istorică distinctă în cadrul periplului expozițional propus publicului, fiind evidențiat rolul său istoric și militar extrem de important pentru întreaga zonă a Olteniei.

Momentul Unirii Principatelor Române, redat magistral în cunoscutul tablou Hora Unirii la Craiova al lui Theodor Aman, fratele magistratului Alexandru Aman, se regăsește configurat în noua expoziție, fiind contextualizat cu mobilier din Colecția „Alexandru și Aristia Aman”, donație a iluștrilor intelectuali craioveni, ce a stat la baza înființării primului muzeu public craiovean.

Macheta monumentului independenței „Asta-i musica ce-mi place!”, realizată de sculptorul Dumitru Pavelescu Dimo, constituie punctul de atracție a plasării vizitatorilor în sala expozițională dedicată „Războiului de Independență al României”, și evidențierii rolului jucat de Oltenia. Situată într-o poziție strategică pe întreaga durată a Războiului de Independență, aflată în inima preparativelor de luptă și în imediata vecinătate a teatrelor de operații, Oltenia a fost principala zonă de organizare și susținere a efortului pentru cucerirea deplinei statalități (1877-1878).

În condițiile în care, la cumpăna secolelor XIX-XX, România și implicit Oltenia au cunoscut o perioadă de continuă dezvoltare, cunoscută sub denumirea de „La Belle Époque”, atmosfera acelor vremuri este redată prin reconstituirea Uliței Mari a Craiovei: Strada Unirii. Acesta era locul preferat de promenadă al protipendadei orașului, el fiind reconfigurat prin atmosfera autentică de odinioară, cu personaje consacrate vremii, respectiv doamne purtând rochii vaporoase și pălării cu boruri largi, domni în costume elegante, plimbându-se pe caldarâmul de piatră și vizitând vestitele clădiri negustorești ale Craiovei.

Sala expozițională „Regalitatea României și Primul Război Mondial” oferă expunerea într-o formă modernă a unor piese de mobilier impresionante, dar și a unor tablouri ce au aparținut Domeniului Regal de la Segarcea. De asemenea, spațiul expozițional este încadrat de diorame cu butaforie muzeală interactivă ce redau scene de luptă din Primul Război Mondial.

Figura marelui diplomat Nicolae Titulescu, ce a marcat, în perioada interbelică, politica externă românească și europeană, este plasată în atmosfera vremii prin reproducerea interiorului cabinetului său de lucru. În expoziție se află obiecte personale ale marelui diplomat, dar și costumul de ceremonie al lui Savel Rădulescu, secretarul său la Liga Națiunilor.

În cadrul seriei expoziționale, este individualizată personalitatea Marianei Drăgescu, prima femeie pilot din România, în Escadrila Albă pe frontul de est.

Perioadele istorice specifice colectivizării agriculturii, industrializării României, comunismului, dar și mărirea și decăderea Epocii de Aur, sunt redate din perspectivă istorică și documentară, fie că vorbim de formele de manifestare a cultului personalității lui Nicolae Ceaușescu, de imensul aparat de propagandă, de diversele constrângeri (sentimentul de opresiune și teamă colectivă), sau de nivelul de trai scăzut impuse populației (raționalizări la alimente, combustibil, energie electrică).

avatar