Sala Primului Război Mondial şi Unirii 1918

Sunt prezentate principalele acţiuni şi evenimente care ilustrează lupta pentru desăvârşirea unităţii naţionale în anii 1882-1893. Se continuă cu momentul 1891, când la 24 ianuarie s-a constituit secţiunea Craiova a Ligii pentru Unitatea Culturală a Românilor, apoi cu momentul mai 1911, când Craiova găzduieşte Congresul pe ţară al Ligii pentru Unitatea Culturală a Românilor.

În continuare, sunt prezentate impresionantele acţiuni de masă din anii 1914-1916, când la chemarea formaţiunilor politice care se pronunţau pentru intrarea României în război în vederea eliberării Ardealului, în toate oraşele Olteniei au avut loc demonstraţii şi mitinguri in sprijinul ideii de eliberare si de desăvârşire a unităţii naţionale.

În condiţiile declanşării primului război mondial, ale presiunilor diplomatice ale taberelor beligerante, România, după doi ani de neutralitate, intră în război cu dorinţa declarată de a realiza unirea tuturor provinciilor locuite de români.

Expoziţia evidenţiază ca elemente dominante adeziunea largă a populaţiei Olteniei la ideea luptei pentru unirea tuturor românilor, a rezistenţei eroice în faţa cotropitorilor şi a luptei hotărâte împotriva ocupantului în anii 1916-1918. Sunt expuse ediţia specială a ziarului "Viitorul" din 15 august 1916, articolul "Ceasul", semnat de Nicolae Iorga, fotocopia Tratatului de alianţă din 4 august 1916, ordine de chemare, alături de comunicatele oficiale ale Prefecturii Dolj cu privire la operaţiunile militare din primele zile de lupta.

Un loc special a fost rezervat eroicelor încleştări de pe Valea Jiului din octombrie 1916, participării unităţilor militare din Oltenia la luptele de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz, redată printr-un grupaj de fotografii originale, articole din presă şi corespondenţa Regimentului 27 Vânători. Este relevată, de asemenea, contribuţia populaţiei române, în teritoriul ocupat, la lupta pentru eliberarea ţării, puternică mişcare de rezistenţă care s-a dezvoltat în Oltenia condusă de căpitanul Victor Popescu.

În acest context al eroismului dovedit în anii 1916-1918, este prezentat, alături de eroina neamului Ecaterina Teodoroiu, tânărul student Ionel Romanescu, aviator care după încheierea păcii de la Buftea din mai 1918 s-a înrolat voluntar în aviaţia franceză cazând eroic în luptele aeriene de la Rethel-Franţa, în noiembrie 1918.

Momentul 1916-1917 este completat cu un bogat material constând din obiecte care au aparţinut ostaşilor români participanţi la lupte, arme, medalii, brevete, obiecte lucrate pe front, corespondenţă.

Un loc aparte îl ocupă activitatea de propagandă pe care diaspora românească din Franţa, Italia, Anglia şi S.U.A. a desfăşurat-o pentru a aduce la cunoştinţă opiniei publice mondiale obiectivele legitime spre care aspiră poporul roman. Sunt prezentate astfel documente, hărţi, reviste si ziare editate de românii de peste graniţă. Amintim faptul că Muzeul Olteniei este posesorul decoraţiilor şi distincţiilor obţinute de Constantin Angelescu, unul din principalii făuritori ai României Mari, primul ambasador al României la Washington 1917-1918 şi vicepreşedinte al Consiliului Naţional din Franţa.

Sala se încheie cu momentul de apogeu al formării statului unitar român prin unirea cu România a teritoriilor româneşti aflate sub dominaţie străină.

Pe un fundal, ce redă o imagine din timpul Marii Adunări de la Alba-Iulia din 1 Decembrie 1918, sunt prezentate fotografii originale care redau aspecte din timpul manifestărilor desfăşurate la Chişinău, Cernăuţi, Alba-Iulia, ziare şi harta provinciilor româneşti reunite în graniţele aceluiaşi stat.

Împlinirea visului de veacuri al tuturor românilor, realizare memorabilă la care populaţia Olteniei a aspirat în permanenţă, aducându-şi contribuţia sa, unirea din 1918 a trezit un puternic entuziasm în oraşele şi satele teritoriului dintre Dunăre, Carpaţi si Olt.

Sunt expuse obiecte cu valoare simbolică deosebită care au aparţinut eroilor neamului: Ion Dragalina, Victor Popescu, Ionel Romanescu, precum şi obiecte ale unor personalităţi ştiinţifice şi politice care au militat pentru unire dintre care amintim: Petre Chiţu, Nicolae P. Romanescu, Paul Brătăşeanu, Nicolae Rusănescu, dr. Angelescu, Elena Văcărescu, Nicolae Titulescu şi alţii.

Expoziţia de bază a muzeului se încheie cu recunoaşterea internaţională a înfăptuirii Marii Uniri din 1918. Este prezentată delegaţia României la Conferinţa de pace de la Paris, alături de aspec­te din timpul semnării tratatelor, extrase din presa vremii, precum şi tocul care a aparţinut lui Nicolae Titulescu, folosit de acesta la semnarea tratatului de la Trianon, 1920.

În cadrul expoziţiei permanente se remarcă existenţa unui cabinet închinat personalităţii de excepţie a lui Nicolae Titulescu, ministru de finanţe si mai ales ministru de externe al României în perioada interbelică, de două ori preşedinte executiv al Societăţii Naţiunilor (1930-1931).

Vizitatorul poate admira, de asemenea, în curtea interioară a muzeului un lapidariu ce cuprinde inscripţii şi piese sculpturale din piatră datând din epocile: romană, medievală şi modernă.

Prin bogăţia, varietatea şi valoarea bunurilor culturale prezentate, Muzeul Olteniei se înfăţişează publicului vizitator şi specialiştilor ca o instituţie cu carac­ter ştiinţific, o autentică si impresionantă carte de istorie deschisă minţii şi inimii.