Sala Mihai Viteazul

Muzeul deţine o importantă colecţie de manuscrise (Tetraevangheliarul în limba greacă, manuscris pergament, sec. XII-XIII), documente şi carte veche, piese din vremea lui Mihai Viteazul (cruce acordată de fiul lui Mihai Viteazul, Nicolae Pătraşcu, marelui culcer Radu Buzescu, inelul marelui ban Manta, tezaurul de monede şi podoabe descoperit la Verbiţa-Dolj, hărţi şi stampe de epocă), rafinate creaţii ale artei brancoveneşti (brăţări, cercei, inele, paftale de argint şi sidef).

Această sală, este dedicată momentului Mihai Viteazul, cel care în mai 1600 realiză prima unire politică a românilor, devenind simbolul unităţii noastre naţionale. Ridicat de pe meleagurile oltene, unde a fost şi mare ban, Mihai Viteazul a beneficiat de sprijinul boierimii oltene în frunte cu fraţii Buzeşti cu care se şi înrudea.

Domnia lui este evidenţiată expoziţional prin numeroase piese de valoare. Se disting două hărţi de epocă care concep spaţiul românesc ca cel al anticei Dacii şi în care Mihai Viteazul apare ca un redobânditor al său (Restitutor Daciae).

Dintre piesele cu valoare excepţională amintim: crucea acordată de fiul lui Mihai Viteazul, Nicolae Pătrascu, marelui clucer Radu Buzescu, considerată prima decoraţie militară modernă din istoria românilor, inelul marelui ban Manta, tezaurul de monede şi podoabe alcătuit din taleri, inel sigilar, bol şi piese de harnasament, descoperite la Verbiţa-Dolj, o stampă germană din anul 1702 care redă momentul asasinării lui Mihai Viteazul la 9 august 1601 pe Câmpia Turzii, un pistol turcesc cu cremene, vârfuri de halebardă lucrate în spaţiul german, o platoşă şi un coif care provin din vestitele ateliere ale Florenţei şi care au fost descoperite la Şimnic-Dolj.

Obiectele fac parte din diferite colecţii:

• Colecţia de numismatică şi artă medievală
• Colectia de hărţi şi stampe sec XVI