Paleolitic în Oltenia

Paleoliticul al cărui nume provine din termenii greceşti palaios, "vechi", şi lithos, "piatră", adică epoca veche a pietrei, se desfăşoară pe o perioadă de aproxi­mativ 1 milion de ani (cca 1000000 - 13000 i. Hr.) şi a fost împărţit în trei etape: paleoliticul inferior (cca 1 000 000 - 100 000 i. Hr.), paleoliticul mijlociu (cca 100 000 - 33 000 i. Hr.) şi paleoliticul superior (cca 33 000 -13 000 i. Hr.). Piesele, expuse şi datate în această din urmă perioadă, provin în special din localitatea Baia de Fier, judeţul Gorj, unde, în "Peştera Muierilor", s-au găsit nenumărate unelte din cuarţ şi cuarţit, dar şi un adevărat "cimitir" cu schelete fosile de urs de peşteră. De asemenea, tot aici, s-au descoperit şi câteva oase umane, reţinând atenţia, în mod special, un craniu uman care are o vechime de aproximativ 29000 de ani, precum şi bogate urme de locuire post­paleolitice. În baza unor estimări preliminării ale specialiştilor în antropologie, se pare că acest craniu uman găsit în "Peştera Muierilor" a fost al unei femei care a murit aproximativ la vârsta de 40 ani. Craniul de la Baia de Fier, jud. Gorj, aparţine familiei Homo Sapiens şi certifică, alături de alte descoperiri din Europa de sud-est, începutul procesului de colonizare a Europei de către omul modern. Colecţiile mai cuprind şi unelte din piatră paleolitice, găsite în localităţile Dârjov şi Fărcăşele, judeţul Olt.

Epipaleoliticul sau mezoliticul, epoca mijlocie a pietrei (cca 13 000 - 6 500 î. Hr.), se caracterizează prin divi­zarea comunităţilor umane în grupuri mai mici de vânători-pescari-culegători. Această divizare se dato­rează încălzirii treptate a climei prin retragerea spre nordul Europei a gheţarilor şi prin înlocuirea stepei şi a tundrei cu pădurea. Grupurile umane au ajuns să convieţuiască pe teritorii relativ restrânse şi au început să utilizeze, pe lângă tipurile de unelte tradiţionale şi alte forme impuse de noile condiţii de mediu, un utilaj predominant microlitic ca vârfurile de săgeţi, şi în general, piesele geometrice legate de invenţia arcului. Sfârşitul acestei perioade arată o perfecţionare a uneltelor şi o apariţie, în premieră pe teritoriul Olteniei, a obiectelor de podoabă, aşa cum o arată piesele din os şi corn ca şi brăţara de os, descoperite la Ostrovul Mare, judeţul Mehedinţi.