Civilizaţia Geţilor în Oltenia

Se remarcă printr-un bogat material tridimensional, din care amintim unelte agricole din fier, ceramică, obiecte din bronz, completat cu citate din autori antici, este subliniat caracterul sedentar al populaţiei dacice. O prezentare sistematică s-a făcut pieselor care atestă apariţia şi răspândirea metalurgiei fierului pe teritoriul Olteniei. Meşteşugul olăritului este ilustrat printr-o suită de forme ceramice: fructiere, ceşti, oale, căni, executa­te la mână şi la roată, descoperite la Bâzdâna, Coţofenii din Dos, Gropşani şi Cernele.

Schimburile comerciale existente între geto-dacii din stânga Dunării şi lumea greacă sunt reprezentate prin amforele ştampilate (întregi sau fragmentare), descoperite la Bechet şi Godeni, judeţul Dolj.

O pondere apreciabilă ocupă cele două tezaure de podoabe dacice descoperite la Fântânele şi Brădeşti, jud. Dolj, precum şi replici din bronz ale celebrului tezaur traco-dacic "de la Craiova".

Sala mai conţine câteva reproduceri după steaguri dacice redate pe Columna traiană, precum şi o hartă a regatului geto-dac din vremea lui Burebista.

Sunt prezente vase ceramice geto-dacice şi cărămizi (chirpici) de factură getică, provenind din zidurile de incintă ale fortificaţiilor de la Coţofenii din Dos şi Bâzdâna, judeţul Dolj.

În urma celor două războaie daco-romane din anii 101-102 şi 105-106, cea mai mare parte a Daciei a fost transformată în provincie romană. O fotografie mărită prezintă Columna lui Traian, ridicată în cinstea acestui eveniment la Roma, în anul 113, după proiectul celebrului arhitect Apollodor din Damasc.