Structurile şi funcţiile unui sistem bazinal de câmpie

Lucrarea prezintă rezultatele unui amplu program de cercetare desfăşurat în perioada 1996 – 2014, fapt care a condus la elaborarea unei sinteze monografice asupra unui teritoriu cu o semnificaţie particulară în ansamblul spaţiului geografic al Câmpiei Olteniei.

În genere un sistem bazinal cuprinde, prin dimensiunile sale, o amplă diversitate de structuri geografice, hidrologice, fizico-chimice, ecologice. În acest sens, ţinând seama de ierarhia sistemelor fluviatile şi de clasificarea stabilită de Strohler (cit. UJVARY, 1959), cursurile de apă pot fi de ordinul I, II, III, IV definindu-se astfel complexitatea reţelei hidrografice dintr-un sistem bazinal. Ţinând seama de modul cum este definit un sistem bazinal, aducem în discuţie un caz mai mult sau mai puţin particular, datorită caracteristicilor sale structural-funcţionale. Este cazul sistemului bazinal Valea Preajba. Situat într-o zonă de câmpie, sistemul – încadrat în bazinul hidrografic al Jiului – ocupă o reţea hidrografică de 30 Km2. În acest spaţiu este grupată o mare diversitate de ecosisteme: mici dealuri acoperite de păşuni şi fâneţe, terenuri agricole şi o reţea hidrografică complexă: izvoare, pâraie, râuri, mlaştini, mici lacuri de baraj. Această complexă organizare a teritoriului, determină caracteristicile structural-funcţionale ale complexului de ecosisteme.

Două acţiuni antropice ni se par fundamentale pentru evoluţia ecologică a ecosistemelor acvatice continentale, dar şi pentru evoluţia societăţii umane: poluarea (fizică, chimică, biologică) şi amenajările hidrotehnice a cursurilor de apă. Ambele au determinat şi determină modificări ale structurii şi funcţionării ecosistemelor naturale.

Amenajările hidrotehnice – în principal construcţia de baraje, îndiguirea şi regularizarea cursurilor de apă – au ca scop, utilizarea resurselor de apă pentru multiple folosinţe.

Construcţia barajelor şi formarea lacurilor pot avea un dublu efect asupra râului din punct de vedere ecologic: unul pozitiv, prin amplificarea diversităţii tipurilor de ecosisteme şi a biodiversităţii şi altul negativ prin dezechilibrul structurilor biocenotice şi dereglarea fiziologiei şi comportamentului unor populaţii, îndeosebi a celor piscicole (blocarea migraţiilor de reproducere sau de hrănire a peştilor). 

Aceeaşi situaţie se întâlneşte în cazul amenajărilor de pe cursul râului Valea Preajba: pe de o parte îmbogăţirea cadrului natural cu noi elemente de peisaj şi apariţia ecosistemului lacustru cu structuri populaţionale specifice, iar pe de alta, degradarea ecosistemului reofil din partea de aval a barajului, ca urmare a reducerii debitului apei sub minimul necesar păstrării şi funcţionării structurilor biocenotice reofile.

Am abordat această problemă, întrucât cercetările noastre trebuiau să demonstreze în ce măsură construcţia barajelor şi formarea lacurilor pe cursul unui mic afluent al Jiului (râul Valea Preajba) produc modificări în evoluţia structurilor şi funcţionării populaţiilor de plante şi animale, având în prim plan studiul dinamicii structurii şi producţiei populaţiilor de gastropode. 

În acest context, în desfăşurarea cercetărilor ne-am propus următoarele obiective:
cunoaşterea particularităţilor ecologice ale lacurilor de baraj;
structura fizico-geografică, morfologică şi hidrologică a lacurilor de baraj Valea Preajba;
structura chimică şi biocenotică a lacurilor (chimismul apei, comunităţile planctonice şi bentonice);
evidenţierea stadiului actual de cunoaştere a biologiei gastropodelor (structura gastropodelor din apele continentale, distribuţia acestora în raport cu zonalitatea reţelei hidrografice de pe teritoriul României);
stabilirea structurii populaţiilor de gastropode din lacurile de baraj Valea Preajba (structura taxonomică, distribuţia spaţială, structura pe categorii de vârstă, indicii structurali biocenotici şi variaţiile numerice ale populaţiilor de gastropode în diferite etape sezonale);

evaluarea variaţiilor biomasei, factor de referinţă a producţiei gastropodelor.


Particularitatea ecologică a bazinului hidrografic Valea Preajba,  constă în faptul că într-un spaţiu geografic, limitat sunt grupate o mare diversitate de ecosisteme (izvoare, pâraie, râuri, mlaştini, mici lacuri de baraj) ceea ce îi conferă un caracter unic pentru Câmpia Olteniei şi chiar pentru teritoriul României.

avatar