Culte şi credinţe religioase în Dacia Romană

Faptul că zeii erau prezenți în viața de zi cu zi a romanilor este un fapt incontestabil. Îi regăsim în reprezentări sculpturale, pe altarele ce le-au fost dedicate, în inscripțiile oficiale și deopotrivă pe obiecte personale (inele, amulete, etc.). Liberatea religioasă a permis adorarea unui mare număr de divinități păgâne (numite astfel în opoziție cu creștinismul).

Politica de cuceriri și expansiune a Imperiului roman a dus la includerea în teritoriul său a numeroase populații, ale căror culturi și civilizații erau diferite de cele romane. Cultele și credințele religioase ale populațiilor cucerite erau admise de autoritățile romane, cu condiția ca acestea să nu tulbure ordinea publică. 

Dintre cele mai semnficative divinități păgâne, sunt de menționat următoarele: IUPITER (zeul suprem, stăpân al spațiului celest), IUNO (protectoarea căsătoriei, a familiei și nașterii), MINERVA (divinitate războinică, a strategiei militare și a înțelepciunii), APOLLO (zeul luminii, muzicii și poeziei), DIANA (zeiță a vânătorii, a pădurilor și vietăților sălbatice), MARS (zeul războiului), VENUS (zeița frumuseții și a dragostei), MERCURIUS (zeul comercianților și călătoriilor), CERES (zeița agriculturii, fecundității și fertilității), AMOR (zeul iubirii), HERCULES (zeu al forței masculine, al curajului, patron al apelor termale), LIBER PATER (zeu al vinului și viticulturii) AESCULAP ȘI HYGIA (zeii medicinii și sănătății), SILVANUS (zeul naturii, protector al ogoarelor și turmelor de vite), FORTUNA (zeița norocului), NEMESIS (zeița gladiatorilor), VICTORIA (zeița biruinței militare), CYBELE (marea mamă a zeilor), MITHRAS (zeul persan al soarelui, luminii și al victoriei binelui asupra răului), CAVALERUL TRAC, CAVALERII DANUBIENI, ISIS, SERAPIS, etc.

În contrast cu cultele păgâne s-a situat religia creştină. Refuzul de a se închina zeilor păgâni, care erau de fapt zeitățile oficiale ale Imperiului roman, a atras numeroase persecuții asupra creștinilor. Crucificarea, decesul și învierea lui Cristos au produs o adâncă impresie în rândurile populației Imperiului roman. Acest fenomen a fost amplificat de numeroșii martiri dispuși să-și dea viața pentru credința lor, context în care cei care au îmbrățișat religia  creștină au devenit tot mai numeroși.

Din punct de vedere arheologic, creștinii sunt vizibili după simboluri inspirate de religia și ideologia lor: cruci, miei, pești, porumbei, reprezentări ale Bunului Păstor, ș.a. După apariţii sporadice la început, descoperirile arheologice  creştine cresc din punct de vedere cantitativ, astfel că în epoca romană târzie avem atestate pe teritoriul Olteniei, cel puţin trei basilici creştine, la Izvoarele județul Mehedinți, Slăveni județul Olt și Sucidava județul Olt.

avatar