Despre noi
Departamente
Agenda culturală 2017
Investiţii
Secţia de Etnografie
Secţia de Istorie - Arheologie
Secţia de Ştiinţele Naturii
Extindere Secţie Istorie - Arheologie
Achiziţii publice
Noutăţi
O săptămână altfel la Muzeul Olteniei
ICOM-ICME/2012
Concursuri
DIVERSE
Secţia de Istorie şi Arheologie
Colecţii de Patrimoniu
Tezaur
Colecţii Arheologice
Colecţii Medievale
Colecţia Modernă - Contemporană
Colecţii de Numismatică
Expoziţie Permanentă
Galeria de artă preistorică
Antichitatea
Evul Mediu Românesc
Bănia, Fraţii Buzeşti şi Mihai Viteazul
Comori de Artă Brâncovenească
Epoca modernă
Epoca Contemporana
Sala Tezaurului
Evenimente
Şantier Arheologic Cioroiu Nou
Şantier Arheologic Desa
Şantier Arheologic Răcari
Şantier Arheologic Fărcaş
Expoziţii
Proiecte Culturale
Publicaţii
Personal
Arhivă
Proiecte Culturale
Secţia de Etnografie
Colecţii de Patrimoniu
Ocupaţii Tradiţionale
Mesteşuguri şi Obiecte de Artă Populară
Alte Colecţii
Expoziţia Permanentă
Expoziţia Facerea Pâinii
Expoziţia Ritmurile vieţii
Memoria păpuşilor jucate
Spaţii Interactive
Publicaţii
Personal
Arhivă
Proiecte Culturale
Publicaţii
Evenimente
Expoziţii Temporare
Manifestări în aer liber
Expoziţii itinerante
Proiecte Culturale Interactive
Secţia de Ştiinţele Naturii
Patrimoniu Ştiinţific Colecţii
Paleontologie
Mineralogie
Botanică
Malacologie
Entomologie
Ihtiologie (peşti)
Herpetologie
Ornitologie
Mamalogie (mamifere)
Trofee
Expoziţii de Bază şi Permanente
Condiţii Fizico-Geografice ale Olteniei
ABC - Ecologic
Ecosisteme din Oltenia
Colecţia de Roci şi Minerale
Oltenia Terra Fossilis
Universul şi Sistemul Solar
Planetarium
Evenimente
Expoziţii
Proiecte Culturale
Proiecte culturale interactive
Publicaţii
Catalog Păsări
Anuar Oltenia Studii şi Comunicări
Personal
Arhivă
Proiecte Culturale
Publicaţii
Laborator de Restaurare-Conservare
Înainte şi ... După
Cană
Carpetă Basarabia
„ADUNAREA CAZANIILOR”
Castron
COIF GERMANIC – TIP ZISCHÄGGE
Cordon săsesc
Guler decorativ
Manuscris Bisericesc
MILIEU
PĂLĂRIE
VAS DECORATIV SÈVRES
Evenimente
Salonul Naţional de Restaurare
Manifestări Ştiinţifice
Proiecte Culturale
Valorificarea patrimoniului restaurat
Publicaţii
Personal
Arhivă
Proiecte Culturale
Publicaţii
Salonul Naţional de Restaurare
Valorificarea patrimoniului restaurat
Manifestări ştiinţifice
Carul cu oale
Ţesutul scoarţelor şi covoarelor

Dezvoltarea acestor tipuri de ţesături este legată de înflorirea generală a artei populare din secolul al XIX-lea ca urmare a unor prefaceri structurale benefice survenite în condiţia economică şi socială a ţărănimii. Noua dimensiune a civilizaţiei ţărăneşti este întregită de progresul gândirii artistice reificată de construirea şi decorarea locuinţei, de apariţia unor noi piese decorative, de îmbogăţirea repertoriului ornamental şi cromatic.

 

În ierarhia valorilor artei populare, scoarţele şi chilimurile ocupă un loc deosebit nu numai prin originalitatea, rafinamentul coloristic, varietatea de tipuri şi motive decorative, dar şi prin consensul tuturor claselor sociale în aprecierea valorilor şi contribuţia acestora la evoluţia acestui gen de ţesături. Această realitate istorică explică valoarea istorică a scoarţelor şi chilimurilor olteneşti în raport cu alte provincii româneşti, justificând astfel atenţia cu totul deosebită pe care au acordat-o acestui gen de creaţii personalităţi de seamă ale culturii noastre.

 

Ca tip de ţesătură, scoarţa este de veche tradiţie, fiind principala piesă decorativă de interior din zestrea fetelor de ţărani, fiind amintită alături de alte bunuri şi în foile de zestre boiereşti din secolul al XVIII-lea. Confecţionarea şi posesia de scoarţe confereau prestigiu social fetelor cu îndemânare tehnică, transportarea zestrei la locuinţă viitorului ginere, făcându-se în cadrul unui adevărat ceremonial, unde fiecare piesă este prezentată comunităţii. Această confruntare cu exigenţele estetice ale satului a asigurat alături, de alţi factori, înnoirea concepţiei decorative populare în limitele tradiţiei zonei, imprimând astfel scoarţelor şi chilimurilor o mare unitate stilistică, remarcată de toţi cercetătorii artei populare.

 

Producţia de scoarţe şi îndeosebi de chilimuri din mediul orăşenesc manifestă o mare libertate de invenţie compoziţională ornamentală şi cromatică, dar nu toate aceste invenţii s-au cristalizat într-un stil, aşa cum s-a întâmplat în mediul ţărănesc, unde motive vechi şi noi, culori, scheme de compoziţie, suporturi materiale, ale concepţiei estetice ţărăneşti sunt reluate în altă ordine şi alte combinaţii, dând naştere seriilor tipologice. Această înnoire s-a realizat prin integrarea selectivă, conform limitelor tehnice, de motive şi scheme de organizare a decorului, dar şi prin crearea de noi motive şi asocierea lor. Alături de vechile motive geometrice întâlnim acum motive vegetale ca: frunze, mărgăritare, glastra cu flori, etc.

 

Secţia de etnografie deţine peste 250 de scoarţe şi covoare. Detaliat, este vorba de scoarţe tradiţionale cu vergi, colorate în culori naturale, scoarţe alese cu decor geometric organizat în registre alternând cu vergi, scoarţe cu motivul geometric cel mai des întâlnit numit roata (sub formă de romb), dispuse pe întreaga suprafaţă a piesei. Un loc deosebit îl ocupă chilimurile de factură orăşenească lucrate în atelierele de "chilimagioaice" din Oltenia şi Craiova şi cele din centrele ţărăneşti de la Măceş şi Gighera.

Galerie foto