Despre noi
Departamente
Agenda culturală 2017
Investiţii
Secţia de Etnografie
Secţia de Istorie - Arheologie
Secţia de Ştiinţele Naturii
Extindere Secţie Istorie - Arheologie
Achiziţii publice
Noutăţi
O săptămână altfel la Muzeul Olteniei
ICOM-ICME/2012
Concursuri
DIVERSE
Secţia de Istorie şi Arheologie
Colecţii de Patrimoniu
Tezaur
Colecţii Arheologice
Colecţii Medievale
Colecţia Modernă - Contemporană
Colecţii de Numismatică
Expoziţie Permanentă
Galeria de artă preistorică
Antichitatea
Evul Mediu Românesc
Bănia, Fraţii Buzeşti şi Mihai Viteazul
Comori de Artă Brâncovenească
Epoca modernă
Epoca Contemporana
Sala Tezaurului
Evenimente
Şantier Arheologic Cioroiu Nou
Şantier Arheologic Desa
Şantier Arheologic Răcari
Şantier Arheologic Fărcaş
Expoziţii
Proiecte Culturale
Publicaţii
Personal
Arhivă
Proiecte Culturale
Secţia de Etnografie
Colecţii de Patrimoniu
Ocupaţii Tradiţionale
Mesteşuguri şi Obiecte de Artă Populară
Alte Colecţii
Expoziţia Permanentă
Expoziţia Facerea Pâinii
Expoziţia Ritmurile vieţii
Memoria păpuşilor jucate
Spaţii Interactive
Publicaţii
Personal
Arhivă
Proiecte Culturale
Publicaţii
Evenimente
Expoziţii Temporare
Manifestări în aer liber
Expoziţii itinerante
Proiecte Culturale Interactive
Secţia de Ştiinţele Naturii
Patrimoniu Ştiinţific Colecţii
Paleontologie
Mineralogie
Botanică
Malacologie
Entomologie
Ihtiologie (peşti)
Herpetologie
Ornitologie
Mamalogie (mamifere)
Trofee
Expoziţii de Bază şi Permanente
Condiţii Fizico-Geografice ale Olteniei
ABC - Ecologic
Ecosisteme din Oltenia
Colecţia de Roci şi Minerale
Oltenia Terra Fossilis
Universul şi Sistemul Solar
Planetarium
Evenimente
Expoziţii
Proiecte Culturale
Proiecte culturale interactive
Publicaţii
Catalog Păsări
Anuar Oltenia Studii şi Comunicări
Personal
Arhivă
Proiecte Culturale
Publicaţii
Laborator de Restaurare-Conservare
Înainte şi ... După
Cană
Carpetă Basarabia
„ADUNAREA CAZANIILOR”
Castron
COIF GERMANIC – TIP ZISCHÄGGE
Cordon săsesc
Guler decorativ
Manuscris Bisericesc
MILIEU
PĂLĂRIE
VAS DECORATIV SÈVRES
Evenimente
Salonul Naţional de Restaurare
Manifestări Ştiinţifice
Proiecte Culturale
Valorificarea patrimoniului restaurat
Publicaţii
Personal
Arhivă
Proiecte Culturale
Publicaţii
Salonul Naţional de Restaurare
Valorificarea patrimoniului restaurat
Manifestări ştiinţifice
Carul cu oale
Scarabeii

SCARABEII – INSECTE VENERATE ÎN ANTICHITATE
Insectele, au apărut ca specii pe Terra cu mult timp înaintea speciei umane. Ele au fost cunoscute de către oameni din cele mai vechi timpuri, după cum atestă atât vechile scrieri aztece, chineze, egiptene, iudee etc., cât şi vechile monumente, pe frontispiciul cărora erau figurate adesea insectele.

Specia Scarabaeus (Ateuchus) sacer a aparţinut cultului religios al vechilor egipteni şi scrierii hieroglifice. Toate monumentele din acea vreme prezentau scarabeul adesea de dimensiuni gigantice.

După credinţa egiptenilor antici şi a preoţilor acestora, imaginea scarabeului sculptată din piatră, lut sau metal ori pictată în culori vii, simboliza divinitatea nemuritoare a soarelui, bărbăţia şi puterea nesecată a naturii. Uneori erau făcute amulete şi purtate la gât.

În fauna României, genul Scarabaeus este reprezentat prin specia Scarabaeus affinis - (foto. 1), prezentă în zona nisipoasă din sud-vestul Olteniei.

Scarabeul are un regim trofic coprofag şi aparţine "agenţilor de salubritate" ai naturii, alături de speciile necrofage şi saprofage, care curăţă natura de dejecţii, cadavre, materii organice în descompunere şi contribuie la menţinerea curată a naturii şi a calităţii factorilor de mediu în parametri corespunzători existenţei vieţii pe Terra.

Adulţii prezintă unele adaptări morfologice ale picioarelor, pentru modelarea şi transportarea dejecţiilor cu care se hrănesc.
Hrana pentru adulţi este modelată în formă de sferă perfect rotundă, pe care o transportă la galeria pe care scarabeii o sapă anterior. În adăpostul galeriei, scarabeii îşi consumă liniştiţi hrana. Pentru larve, femela modelează o "pară" din dejecţii pe care o ascunde într-o "cameră subpamânteană", la care ajunge printr-o galerie de circa douăzeci cm. În fiecare "pară", femela depune câte un ou, din care iese larva care se hrăneşte cu interiorul acesteia. Când ajunge la maturitate, larva se împupeză şi se transformă în adult, care iernează în sol, de unde iese în primăvara următoare.
Adulţii sunt activi ziua, în special în miezul zilei, când soarele este puternic.
Scarabeul are însuşirea de a modela sfera, aşa cum albina "ştie" să facă prisme hexagonale. Iată cum descrie Fabre această însuşire a scarabeului: "Scarabeul îşi face cocoloşul punând unul lângă altul materialele culese, mănunchi lângă mănunchi; el îl clădeşte fără să-l mute din loc, fără să-l rostogolească. El nu e muncitor strungar, ci mai degrabă artist modelator, dând forma bălegarului prin apăsarea armăturii dinţate a braţelor sale, aşa cum modelatorul din atelierele noastre dă forma lutului, apăsându-l cu degetul mare. Şi lucrarea nu e o sferă aproximativă, cu suprafaţa scofâlcită; e o sferă corectă, care n-ar face de râs munca omenească".


Muzeograf - Şef Secţie,
Dr. Cornelia CHIMIŞLIU

 

Galerie foto