Despre noi
Departamente
Agenda culturală 2016
Investiţii
Secţia de Etnografie
Secţia de Istorie - Arheologie
Secţia de Ştiinţele Naturii
Extindere Secţie Istorie - Arheologie
Achiziţii publice
Noutăţi
O săptămână altfel la Muzeul Olteniei
ICOM-ICME/2012
Concursuri
DIVERSE
Secţia de Istorie şi Arheologie
Colecţii de Patrimoniu
Tezaur
Colecţii Arheologice
Colecţii Medievale
Colecţia Modernă - Contemporană
Colecţii de Numismatică
Expoziţie Permanentă Proiect
Galeria de artă preistorică
Antichitatea
Evul Mediu Românesc
Bănia, Fraţii Buzeşti şi Mihai Viteazul
Comori de Artă Brâncovenească
Epoca modernă
Epoca Contemporana
Sala Tezaurului
Evenimente
Şantier Arheologic Cioroiu Nou
Şantier Arheologic Desa
Şantier Arheologic Răcari
Şantier Arheologic Fărcaş
Expoziţii
Proiecte Culturale
Publicaţii
Personal
Arhivă
Proiecte Culturale
Secţia de Etnografie
Colecţii de Patrimoniu
Ocupaţii Tradiţionale
Mesteşuguri şi Obiecte de Artă Populară
Alte Colecţii
Expoziţia Permanentă
Expoziţia Facerea Pâinii
Expoziţia Ritmurile vieţii
Memoria păpuşilor jucate
Spaţii Interactive
Publicaţii
Personal
Arhivă
Proiecte Culturale
Publicaţii
Evenimente
Expoziţii Temporare
Manifestări în aer liber
Expoziţii itinerante
Proiecte Culturale Interactive
Secţia de Ştiinţele Naturii
Patrimoniu Ştiinţific Colecţii
Paleontologie
Mineralogie
Botanică
Malacologie
Entomologie
Ihtiologie (peşti)
Herpetologie
Ornitologie
Mamalogie (mamifere)
Trofee
Expoziţii de Bază şi Permanente
Condiţii Fizico-Geografice ale Olteniei
ABC - Ecologic
Ecosisteme din Oltenia
Colecţia de Roci şi Minerale
Oltenia Terra Fossilis
Universul şi Sistemul Solar
Planetarium
Evenimente
Expoziţii
Proiecte Culturale
Proiecte culturale interactive
Publicaţii
Catalog Păsări
Anuar Oltenia Studii şi Comunicări
Personal
Arhivă
Proiecte Culturale
Publicaţii
Laborator de Restaurare-Conservare
Înainte şi ... După
Cană
Carpetă Basarabia
„ADUNAREA CAZANIILOR”
Castron
COIF GERMANIC – TIP ZISCHÄGGE
Cordon săsesc
Guler decorativ
Manuscris Bisericesc
MILIEU
PĂLĂRIE
VAS DECORATIV SÈVRES
Evenimente
Salonul Naţional de Restaurare
Manifestări Ştiinţifice
Proiecte Culturale
Valorificarea patrimoniului restaurat
Publicaţii
Personal
Arhivă
Proiecte Culturale
Publicaţii
Salonul Naţional de Restaurare
Valorificarea patrimoniului restaurat
Manifestări ştiinţifice
Carul cu oale
Epoca Contemporana

Tratatele de pace internaţionale din 1919-1920, semnate la Neuilly, Saint Germain, Trianon şi Paris, stabileau noile realităţi europene şi sancţionau, de asemenea, unirea provinciilor care erau locuite de români într-un singur stat, desăvârşind astfel formarea statului unitar român.

 

Obiectivele politicii externe în perioada interbelică, când Nicolae Titulescu a jucat un rol major, erau îndreptate spre menţinerea status-quo-ului teritorial, prin crearea alianţelor regionale, sprijinind Liga naţiunilor şi politica de securitate colectivă.

 

La izbucnirea celui de-al doilea război mondial, România şi-a declarat neutralitatea. Înfrangerile suferite de Franţa şi Marea Britanie au creat o situaţie dramatică pentru România, guvernul sovietic forţând Romania, prin ultimatumul din 26 si 28 iunie 1940, să cedeze nu numai Basarabia, dar şi nordul Bucovinei şi teritoriul Herţei. În urma discuţiilor româno-bulgare de la Craiova, s-a semnat un tratat, în 7 septembrie 1940, prin care sudul Dobrogei (Cadrilaterul) revenea Bulgariei.

 

Serioasa criza din vara lui 1940 a dus la abdicarea regelui Carol al II-lea, în favoarea fiului sau, Mihai I (6 septembrie 1940); în acelaşi timp, a dus la preluarea Guvernului de către generalul Ion Antonescu. Dorind să recapete teritoriile pierdute în 1940, Ion Antonescu a participat, alaturi de Germania, în războiul dus împotriva Uniunii Sovietice (1941-1944). Înfrangerile suferite de puterile Axei au dus dupa 1942 la sporirea incercărilor de a scoate România din Alianţa cu Germania. Pe 23 august 1944, mareşalul Ion Antonescu a fost arestat din ordinul regelui Mihai I. Noul guvern, format din militari si tehnocraţi, a declarat război Germaniei (24 august 1944.

 

Tratatul de Pace de la Paris (10 februarie 1947), nega României statutul de co-beligerant şi o obliga să plătească o imensa despăgubire de razboi; dar, Tratatul recunoştea retrocedarea teritoriilor din nord-estul Transilvaniei la România, în timp ce Basarabia şi nordul Bucovinei ramâneau anexate la URSS. Trupele sovietice staţionau pe teritoriul României şi întregul guvern a fost preluat prin forţă de comunişti, partidele politice au fost interzise, iar membrii lor au fost persecutaţi şi arestaţi; regele Mihai I a fost forţat să abdice şi în aceeaşi zi a fost proclamată Republica Populară (30 decembrie 1947). S-a instaurat dictatura unui singur partid, bazată pe o supraveghere omnipotentă şi omniprezentă şi pe forţa de represiune.

 

Întreprinderile industriale, băncile şi mijloacele de transport au fost naţionalizate (1948), agricultura a fost colectivizată forţat (1949-1962). Întreaga economie s-a dezvoltat potrivit planurilor de cinci ani, obiectivul principal fiind industrializarea de tip stalinist. România a devenit membru fondator al CAER (1949) şi al Tratatului de la Varşovia (1955). La moartea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej (1965), liderul comunist al epocii de după război, conducerea partidului, care mai tarziu a fost identificată şi cu conducerea de stat, a fost monopolizată de catre Nicolae Ceauşescu.